CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE VOL 6 PDF

Vol. 4. Other Titles: Călători străini despre Țările Române în secolul al lea: Călători străini despre Țările Related Subjects:(6). Romania. Vol. 1. Bucharest: Editura Știinţifică, [Holban, Maria], ed. Călători străini despre Ţările Române [Foreign Travelers in the Romanian Lands]. Vol.6, Paul de . CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE Sup lirnent I www. dacoromanica. ro 6 Traducerea a fost efectuata dupd editia lui Nicolae Iorga, Acte,s1.

Author: Togis Kigagis
Country: Switzerland
Language: English (Spanish)
Genre: Personal Growth
Published (Last): 10 February 2010
Pages: 119
PDF File Size: 1.48 Mb
ePub File Size: 5.3 Mb
ISBN: 903-6-90142-730-4
Downloads: 70941
Price: Free* [*Free Regsitration Required]
Uploader: Tulmaran

Copyright 0 Editura Academiei Rom Eine, Toate drepturile asupra acestei editii sum rezervate editurii.

Sector 5Bucureti, Romfmia, Tel: Georgeta Filitti, Beatrice Marinescu. Editura Academiei Romane, vol. In contextul revolutiei europene s-au ivit conditii favorabile pentru a aduce in atentia continentului problema romaneasca, cantonata de mai multa vreme intr-un con de umbra. Pentru principatele romane, respectarea suzeranitatii otomane era importanta numai in masura in care ea era in conformitate cu dorinta Europei. De0 problema unitatii nationale nu se regaseve in programele revolutiilor de la din Wile romane.

Problema romaneasca presupunea in acea vreme reglementari politice la nivel european, adoptate insa numai in cazul unei schirnbari a raportului de forte pe continent in favoarea puterilor liberale 0 nationale.

Cu toate acestea este evident ca dezideratele revolutiei erau in mare parte in divergenta cu realitatile din principate, in special cu cele politice. In Transilvania, in etapa premergatoare revolutiei, deficientele regimului institutional devenisera din ce in ce mai greu de suportat. Conflictul dintre revolutia maghiarilor i revolutia romanilor. Din pacate era mult prea tarziu.

Călători străini,vol.sup.

Totodata, nu trebuie omise nici legaturile i interdependentele care racordeaza revolutia romana la cea europeand, de la puncte comune in programe, la sperante de sustinere din partea unor puteri, la legaturi dincolo de granite intre organizatori. T acestea au starnit interesul si curiozitatea Europei, i-au determinat pe occidentali sa fie prezenti in miczul evenimentelor, unii chiar sh se implice in derularea lor. Acestora Ii se adauga i putinii aristocrati.

CalAtorii strAini s-au caracterizat printr-o mare diversitate sociald3, profesionale, religioase, grad de culturA. De remarcat 2 in primele doun decenii ale secolului al XIX-lea, 42 de calAtori au lasat impresii despre romani.

Vezi impresiile lor in Melton straini despre Wile? Wilhelm von Kotzebue si frantuzoalca Aur6lie-Marguerite de Soubiran. Unii au fost diplomati ca francezul Adolphe Etienne Billecocq, secretar de legatie la VienaMadridLondraStockholmConstantinopol Principatele romane si britanicul Andrew Archibald Paton, secretar particular al consului englez in Egipt i atasat pentru probleme politice al consulatului englez din Siria Jean Henri Abdolonyme Ubicini.

Din cei 24 de peregrini, care fac obiectul volurnului de filth. Lor li se addugau doi rusi unul de certd origine germanddoi polonezi, un elvetian si un american. Realitatile din Tara Romaneascd, Moldova si Transilvania, cilrora le-au dedicat, in functie de durata sederii. Astfel, din cei 24 de peregrini, 15 au cdldtorit intreiar relatdrile lor se referA tocmai la aspecte privind desfasurarea, urmdrile si implicatiile revolutiei de la din tdrile romane. De asemenea, se cuvine relevat faptul cd pe langd impresii superficiale, pe langA informatii disparate, scrise in grabd, de suprafatd si Ara importantd, uneori clisee preluate din lecturi anterioare, existd insemndri si descrieri ample, de o certA valoare documentard, ce includ date despre parcursul revolutiei, fortele implicate, despre contactele revolutionarilor romani cu alti lideri din Europa, ca si despre infrangerea ei si interventia armatelor strdine, date statistice, analize referitoare la viata economicd si politicA a principatelor, fa aspectele sociale, etnice, culturale, urbanistice.

Asa de pildd Jean Henry Ubicini, cdpitanul A. Sabatiet, John Paget, colonelul polonez Zablocki, conationalul acestuia Piotr Butkiewicz, Wilhelm von Kotzebue, Alexandr Osipovici Duhamel, Andrew Archibald Paton, aflati nemijlocit in centrul evenimentelor si implicati direct, sau venind in contact cu romanii la scurt timp dupd infrangerea revolutiei, ne oferA un tablou real, amplu, privind revolutia de la din Wile romane.

Adolphe Laurent Joane, Adolphe Etiene Billecocq, Robert Gilmour Colquhoun, Charles Terry, Auiilie de Soubiran Ghica, Theodor Konig, James Henry Skene, Paul prnbach, Felix Pigeory, Benjamin Nicolas Marie Appert ne supun atentiei analize pline de substantd ale mediului politic, claselor sociale, situatiei economice, realizdrilor invdtamantului si culturii, ca si cele edilitar-urbanistice, dar si informatil despre moravurile si viata cotidiand a romanilor.

Pentru a ilustra toate acestea am selectat in prezentarea noastrd acei caldtori care se remarcd atat prin personalitatea lor cat si prin informatiile oferite. Cei dintai asupra cdrora ne vom opri sunt peregrinii implicati In revolutia de lafrancezii Jean Henry Abdolonym Ubicini si cdpitanul A. Sabatier, polonezii Zablocki si Piotr Butkiewicz.

Cunoscut simpatizant si admirator al romanilor, sustindtor al cauzei lor, Jean Henry Abdolonym Ubicini s-a aflat In stranse legaturi de prietenie cu revolutionarii de laulterior militanti activi pentru unirea principatelor, deveniti cu timpul oameni politici de frunte al Romaniei. Pentru serviciile aduse Romaniei, el a prirnit cetatenia romana si a fost ales membru onorific al Academiei Rornane Publicistul si istoricul francez face parte din randul strainilor care nu numai ca au fost martori oculari ai revolutiei de la Sosit la Bucuresti la cateva zile de la citirea Proclamatiei la lzlaz.

  JACK KEROUAC SULLA STRADA PDF

Calaméo – Calatori straini,vol.5, sec. XIX

In stranse legaturi de prietenie cu majoritatea fruntasilor revolutiei, in special cu C. Dupa reprimarea revolutiei de trupele otomane -4i rusesti. Ubicini a parasit Tara Romaneasca, plecand mai intai la Constantinopol. Participand Inca din prima zi la sedintele guvernului, el a venit in contact fespre fruntasii revolutiei, dar si cu reprezentantii oamenilor simpli, 4 cunoscut dorintele si aspiratiile romanilor falatori la oras si de la sat.

Impresionat de Aimplitatea taranilor, care tineau sa fie primiti de guvernul provizoriu pentru a-si exprima adeziunea la cauza revolutiei, Ubicini le admira tinuta demna, temeinicia gestului lor si constata asernanarea izbitoare cu cei imortalizati pe Columna lui Traian. Nu trecea zi Deespre care guvernul sa nu fi fost silit sa-si intrerupa pe o scurta vreme sedintele pentru a primi deputatiile din sate, care ii aduceau, ca semn ca se invoiesc si ele, un spic de grau si o vita-de-vie, inconjurate de snopuri de flori, dupa obiceiul cel vechi.

Am fost de fata de mai multe ori la straoni primiri, a caror simplitate avea ceva ce induiosa, si-mi aduc aminte de efectul ce-1 produceau asupra mea tdranii Carpatilor, cu infatisarea, portul, trasaturile obrazului, ce semanau imprumutate vl pe basoreliefurile Columnei lui Traian.

Voinici, cu parul negru, and nu era albit de varsta si crescut pand la mijlocul fruntii, sprancenele dese, barba lunga si capul gol, cu camasa de panza groasa, stransa la mijloc cu un brat de piele, picioarele incaltate cu opinci prinse cu curele ce se legau imprejurul pulpei, pe obraz o nespusa expresie de mandrie, temperata prin incercarea unei lungi suferinte; era cu neputinta sa nu 6 Ubicini a initiat proiectul unei istorii a romfmilor.

Partea redactatA de el a lbst publicata, doi am mai arm, sub titlul Les origines de l Histoire des Roumains, de cAtre George Bengescu, insotitA de tin studiu bibliogralic semnat straoni editor.

Ubicini descrie si atmosfera plina de nesiguranta din capitala Tarii Romanesti.

In tarlle, conchidea Ubicini, nesiguranta era tot asa de mare la Constantinopol ca si la Bucuresti, ca. In acest context esuarea misiunii la Constantinopol a Locotenentei Domnesti II contrarieazA si mai mult pe francez, care constatd cu stupoare cA, desi timp de trei sAptarnani ministrii turci refuzaserA de a primi deputatiunea cu caracterul ei oficial, faceau deputatilor, in particular, cea mai bund primire si srraini o mie de pretexte pentru a ne opri acolo”.

DouA care de morti, urmate de o multime nerndsuratA, se oprise dinaintea portii, iar imprejur ardeau faclii si torte.

Calaméo – Călători străini,

Din trambite rdsunau ultimele note ale unui mars funebru care dupA ritul Bisericii ortodoxe se canta la inmormantdri. Cantaretii cfintau cantdrile de morti! Cat ti se putea intinde privirea pe podul Mogosoaiei, care este atat de lung si de intins, nu vedeai decat popor.

Unul din care acel ce se oprise mai aproape de poartA, era desert, in celdlalt in loc de srtaini era o pernd mare de catifea neagrA, pe care se asezaserd o duzinA de volume in-folio, bogat legate si impodobite cu ferecaturi de aur.

Era Arhondologia sau cartea de aur a boierimii romfine, pe care poporul mergea ca sd o arda cu mare pompA in curtea Mitropoliei. Regulamentul fu scoborat in ulitA si pus pe carul de mort. Un ura puternic se ridicA din mijlocul multimii si cortegiul se indreptd cu liniste si solemnitate spre Mitropolie. Un rug fusese pregAtit in curtea Mitropoliei. Poporul chemA pe mitropolit cu strigAte mari. In curand el se arAtA, imbracat in odajdii si rosti anatema.

Intreaga formula a acestui blestem era in limba slavond si eu nu puteam sd inteleg cuvintele, dar accentul era ingrozitor si imi da un for din cap panA in picioare. Volume le cele bogate impodobite cu ferecAturile lor furd deschise si puse pe rug. Un Oran fu insArcinat sa dea foc si pe cand para se ridica incet mistuind una 7 J. Ubicini, Valachia Cqlatori Scrisoareain vol.

Anal In Principaiele roindne. Institutul de Arte grafice Carol Gal. Arunc anatema asupra Regulamentului care s-a dat prada flacarilor, atat asupra editiei din Un alt francez, prezent in principate in vara anului este capitanul de geniu Ztraini. Sabatier, care, impreuna cu capitanul E. Actiunea celor doi ofiteri francezi s-a concretizat intr-un memoriu. Raportul ofera informatii dintre cele mai diverse, de la relief, localitati, populatie.

  INFINITE UNDISCOVERY GUIA PDF

Despre oamenii politici 10 Ibident, p. Cum emigratia polond era nemultumitd de colonelul Zablocki, Butkiewicz a fost trimis la Bucuresti, la inceputul lunii august. De altfel, izbucnirea revolutiei din Tara RomfineascA, II umpluse de sperante pe Butkiewicz, care cerea conducAtorilor emigratiei poloneze de la Constantinopol sA pledeze cauza romfinilor: Evenimentele la care a fost martor, la unele implicat direct, au fost consemnate in manuscrisul englez 13, aflat la sectia Manuscrise a Bibliotecii ” Cf.

Panaitescu, Emigrafia polona i revolutia romeind dela las. Editura Academiei Romane, p. Academiei Rornane si intr-un jurnal, care completeaza manuscrisul si aduce informatii despre actiunile care au avut loc la Cluj in Concluzia ce se desprinde din parcurgerea paginilor acestora evidentieaza rolul activ jucat de englez in revolutia de lainformatia find cornpletata si cu date privind situatia din Ungaria i Tara Romaneasca cqlatori contactele dintre diversele personalitati ale vremii Nicolae Balcescu, Iosif Bern si altii.

Paget a inregistrat turnultul evenimentelor, schimbarile care surveneau de la o zi la alta. Uneori informatiile privind fortele implicate, efectivul acestora, amplasamentul, planurile de lupta, victoriile i infrangerile sunt contradictorii, alteori lipsite de suport real.

El a descris atmosfera de tearna i nesiguranta. Era binecunoscut faptul Ca romanii pradau orice casa locuita de unguri de care se apropiau i omorau oameni cu sange recei cu toate acestea ofiterii austrieci ii priveau ca tovarasi si Ii cqlatori la mesele lorz culpabiliza Paget. Unul dintre cei rnai importanti, influenti i longevivi consuli straini din principate, englezul Robert Gilmour Colquhoun, a fost si el martor nemijlocit al revolutiei din Tara Romaneasca. Personalitate puternica, srtaini carei merite au fost recunoscute de guvernele englez i otoman i recompensate prin diferite ordine medalii, Colquhoun a reusit In cei 24 de ani petrecuti la Bucuresti atraga simpatia boierimii cu vederi liberale, a intelectualilor, a oficialitatilor romane, a consulilor straini, care atunci and plecau din tara, Ii incredintau soarta supusilor lor, fapt evidentiat si prin comportamentul din timpul revolutiei.

Calatori straini,vol.5, sec. XIX

Jurnalul ski, care cuprinde perioada 12 ianuarie aprilieconstituie o prezentare concisa, pe alocuri seaca, chiar telegraficd, a evenimentelor din capitala munteana In vara anului Cu toate acestea, din parcurgerea lui razbate clar tensiunea la care erau conectati romanii in acele zilele revolutionare.

Din paginile jurnalului reiese rolul avut de consulul englez In desfasurarea unor evenimente, insistandu-se in acest sens asupra episodului celor sase revolutionari moldoveni, care si-au gasit refugiu la viceconsulatul britanic din Braila, evadati inainte de sosirea comisarului otoman, care urma sa-i tonduca la Constantinopol, asupra discutiilor purtate de el cu liderii revolutionari, caroq le releva importanta si necesitatea reformelor menite a dezvolta desprf moderniza societatea romaneascd.

Colquhoun nu pierde prilejul de a sublinia modul in care el, 13 sd-si www. Consulul s-a straduit sa-i convinga pe liderii miscarii, si este de parere ca a reusit, ea singura putere.

Rosetti 1-a asigurat in acest sens si i-a exprimat speranta di sultanul le va face dreptate si le va permite 0si creeze institutii, 66 timpurilor rnoderne. Asigurarea data de Sir Stratford Canning, ca trupele rusesti se vor opri in Moldova, e considerata o mare realizare, dar nu se poate verifica. In acest context, dezamagirea si indignarea sa au fost mari in fata reprimarii, prin forta, a revolutiei de catre trupele otomane in septembrie si a comportamentului brutal al armatelor rusesti in Moldova.

Convorbirile purtate de Colquhoun cu cei doi comisari ai Portii, Suleiman pasa si Fuad pasa, descrise cu lux de arnanunte, completeaza informatia privind pozitia Marii Tarike fata de schimbarile produse eomane Tara Romaneasca si sublinieaza respectul de care se bucura consulul in cercurile otomane.

In ultima parte a jurnalului gasim informatii despre starea de spirit a populatiei din principate fata de confruntarile dintre armata revolutionara din Transilvania. Un alt calator asupra caruia merita sa zabovim este teologul elvetian Jacques Mislin. Doctor in teologie si filosofie, membru domane mai multor academii, autor a numeroase opere literare si teologice, bait prelat calattori Casei Sanctitatii Sale Pius IX si protonotar apostolic, acesta s-a stabilit de tank la Viena, unde a devenit preceptor al Casei de Austria si unde i-a avut ca elevi pe arhiducii Franz Iosif si Maximilian, viitorii imparati ai Austro-Ungariei si Mexicului si a administrat biblioteca arhiducesei Maria-Luiza.